Intoarcerea Nosferatului
Alessandro Norsa









Alessandro Norsa













ÃNTOARCEREA NOSFERATULUI

CÇLÇTORIE ÃN REGATUL VAMPIRILOR













ÃntreprinsÇ de domnul Alexandru Norsa

Ã®nsoÅ£it in acele locuri de lÇudabili informatori













Traducere de Mihaela PopuÅoi










Tektime, 2017


Å¢in sÄ exprim profundele mele mulÈumiri pentru amabilele colaborÄri:



Prof. Rudolf M. Dinu, Director al Institutului RomÃ¢n de CulturÄ Åi Cercetare UmanisticÄ - Venezia;

Dr Mihai Stan, Institutul RomÃ¢n de CulturÄ Åi Cercetare UmanisticÄ - Venezia;  Prof. Tudor SÄlÄgean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei - Cluj-Napoca (RomÃ¢nia);  Prof. Ion ToÅa, Istoric, Muzeul Etnografic al Transilvanei - Cluj-Napoca (RomÃ¢nia);  Prof. Alberto Borghini, Director al Centrului de Documentare a TradiÈiei Orale Piazza al Serchio (CTDO), profesor la Catedra de antropologie culturalÄ, Universitatea PolitehnicÄ - Torino, implicat Ã®n construirea unei arhive folclorice naÅ£ionale;  ConsultanÅ£ilor ÅiinÅ£ifici din RomÃ¢nia: Mocan Lena Zamfira (Zalau - Salaj), Florea Cosmi (Runcu Salvei) Åi Pivasu Lucia (BraÅov).



Å¢in sÄ le mulÅ£umesc Ã®n mod special prietenilor mei: Aldo Ridolfi care, cu multÄ chibzuinÅ£Ä Åi cu o inestimabilÄ meticulozitate m-a ajutat la revizuirea textului, Gigi Speri pentru a sa mÄiestrie Åi abilitate graficÄ cu care a dat formÄ acestei cÄrÅ£i Åi Simona Strugar, colaboratoare nepreÅ£uitÄ, cÄtre care se Ã®ndreaptÄ toatÄ recunoÅtinÅ£a mea pentru traducerile textelor romÃ¢neÅti, pentru cÄ mi-a dat posibilitatea sÄ cunosc, sÄ apreciez Åi sÄ pÄtrund Ã®n profundul culturii tÄrÃ¢mului sÄu natal Åi nu Ã®n ultimul rÃ¢nd pentru valoroasele sugestii Ã®n ceea ce priveÅte interpretarea miturilor din Transilvania.


Drepturile rezervate:

Titul original al lucrÃ¤rii: Alessandro Norsa: Il ritorno del non morto. Viaggio nel Regno dei Vampiri. Liberamente editor: martie 2017 Â©.

EdiÅ£ia romÃ¢nÇ: Intorcerea Nosferatului, CÃ¤lÃ¤torie Ã®n regatul vampirilor: Liberamente editor Martie 2017 Â©.

Traducere de Mihaela PopuÅoi.



https://www.facebook.com/Il-ritorno-del-non-morto-218253505241025/

e-mail: norsaalessandro@yahoo.it



All rights reserved. No part of this publication may be reproduced in any form, including by any mechanical or electronic system, without the written permission of the editor, except for brief passages taken for the purposes of review.




PREFAÅ¢Ç




AceastÄ micÄ dar bogatÄ Åi interesantÄ lucrare a lui Alessandro Norsa este dedicatÄ vampirismului Åi a tot ce âgraviteazÄ Ã®n jurul sÄuË® Åi se bazeazÄ de asemenea pe cÃ¢teva interviuri culese de Autor Ã®nsuÅi Ã®n RomÃ¢nia.



La decesul unui membru al familiei, oglinzile din casÄ se acoperÄ. Ãn caz contrar, sufletul mortului se reflectÄ Ã®n oglindÄ Åi ramÃ¢ne captiv Ã®ntre zidurile casei,



ne spune bunica Florea. Lena, o tÃ¢nÄrÄ dintr-un alt sat din RomÃ¢nia, ne-a povestit:



(â¦) se acoperÄ oglinzile Åi orice suprafaÅ£Ä reflectantÄ pentru a evita ca sufletul sÄu, adicÄ a rÄposatului, sÄ ramÃ¢nÄ prins Ã®n casÄ.



Dincolo de o explicaÅ£ie eufemisticÄ (cum cÄ sufletul mortului ar ramÃ¢ne âcaptivË® Ã®ntre zidurile casei), ne aflÄm Ã®n faÅ£a â mi se pare legitim sÄ presupun asta â unei acÅ£iuni de âexpulzareË® a mortului din spaÅ£iul domestic. BineÃ®nÅ£eles, ne confruntÄm aici cu tematica imaginii reflectate.

Ãntr-un spirit âanalogË®, foarte relevante sunt Åi relatÄrile Luciei, o femeie Ã®n jur a 54 de ani din zona BraÅovului care, printre altele, ne relateazÄ:



DacÄ la miezul nopÅ£ii, adicÄ la douÄsprezece noaptea, â¦ nu mai Åtiu Ã®n ce perioadÄ a anuluiâ¦, stingi luminile, te uiÅ£i Ã®n oglindÄ Åi vezi un strigoi, Ã®nseamnÄ cÄ mortul a fost nemulÅ£umit Ã®n timpul vieÅ£ii.Deci, cÃ¢nd moare cineva, acoperi oglinda pentru ca mortul sÄ nu se reflecteze Ã®n eaâ¦ cÄci, dacÄ s-ar reflecta, ar fi strigoiulâ¦



Iar mai apoi adaugÄ:



(â¦) Strigoiul ar fi spiritul mortului care a fost nemulÅ£umit Ã®n viaÅ£Ä â¦ iar mortul care a fost nemulÅ£umit Ã®n timpul vieÅ£ii aduce multe releâ¦

Precedent:



CÃ¢nd moare cineva, soÅ£ul, fratele, sora, sau cineva din familieâ¦ un copilâ¦ se acoperÄ oglinzile cu o pÃ¢nzÄ neagrÄ, se aprind lumÃ¢nÄriâ¦ oglinzile se acoperÄ deoarece se zice cÄ aduc ghinionâ¦ dacÄ nu acoperi oglinzile, mortul se reflectÄ Ã®n eleâ¦ spiritul rÄmÃ¢ne Ã®n casÄ timp de trei zileâ¦ apoi iese Åi bÃ¢ntuie prin jurul casei timp de 40 de zile, iar dupÄ 40 de zile dispareâ¦ se duce Ã®n lumea luiâ¦



Se pare cÄ, dacÄ nu se acoperÄ oglinzile, mortul care a fost nemulÅ£umit Ã®n viaÅ£Ä se va reflecta Ã®n ele Åi va rÄmÃ¢ne Ã®n casÄ ca strigoi â ca o reflexie-strigoi â care aduce âpacoste Åi multe releË®. Ãn esenÅ£Ä, este vorba de teama de reflexia-strigoi Åi cÄ aceastÄ reflexie-strigoi (âdacÄ s-ar reflecta, ar fi strigoiulË®) ar putea ramÃ¢ne Ã®n casÄ, etc... De aici a apÄrut necesitatea de a acoperi oglinzile cu o pÃ¢nzÄ cÃ¢nd este un mort Ã®n casÄ, pentru ca spiritul defunctului sÄ nu ramÃ¢nÄ âcaptiv Ã®n casÄË® (âimagineË® eufemisticÄ).

Ne Ã®ntoarcem la Lena. Femeia ne mai povesteÅte cum o fatÄ tÃ¢nÄrÄ s-a transformat Ã®n broscoi Ã®n urma unor farmece cerute chiar de fatÄ Ã®nsÄÅi de la o vrÄjitoare. IatÄ ce ne-a istorisit:



(â¦) mama mea mi-a povestit despre doi logodnici care au avut de Ã®nfruntat Ã®mpotrivirea mamei bÄiatului. Fata s-a dus la o vrÄjitoare care i-a fÄcut farmece. Ãn fiecare searÄ, fata se transforma Ã®n broscoi Åi se ducea acasÄ la logodnicul ei. Mama bÄiatului, deranjatÄ de acea arÄtare orÄcÄitoare care-i tot stÄtea Ã®n cale, Åi-a pus Ã®n plan sÄ o ucidÄ, dar arÄtareaâ¦ greu de prins, pÃ¢nÄ Ã®ntr-o zi cÃ¢nd reuÅi. Mama omorÃ® broscoiul, dar Ã®n aceeaÅi clipÄ muri Åi bÄiatul (â¦).



Este vorba aici de o structurÄ narativÄ âevenimenÅ£ialÄË® pe care o Ã®ntÃ¢lnim frecvent Åi Ã®n folclorul italian: o vrÄjitoare care se transformÄ Ã®ntr-un animal sau Ã®ntr-un obiect, care este lovit; vrÄjitoarea devine vulnerabilÄ Ã®n partea âcorespondentÄË® a corpului, acolo unde a primit lovitura. O poveste similarÄ cu cea a Lenei, Ã®n care unul din personaje se transformÄ Ã®n broscoi, circulÄ Åi Ã®n Garfagnana (Cogna), din Provincia Lucca:



Un tÃ¢nÄr din Villa Collemandina se Ã®ntorcea acasÄ de la logodnica lui. Era Ã®ntuneric beznÄ Åi, pentru a-Åi lumina calea, Ã®Åi fabricÄ o torÅ£Ä dintr-un mÄnunchi de paie.La un moment dat se poticni de ceva moale; tÃ¢nÄrul se opri Åi, la lumina torÅ£ei, zÄri un broscoi mare; iritat, se apropie mai bine cu flacÄra Åi-i fÄcu o arsurÄ zdravÄnÄ.A doua zi, tÃ¢nÄrul se Ã®ntÃ¢lni cu un prieten care avea chipul desfigurat de o ranÄ cumplitÄ. âCe Å£i s-a Ã®ntÃ¢mplat ?Ë® â Ã®ntrebÄ el â âDupÄ ce m-ai distrus Ã®n halul Ästa, mÄ mai Ã®ntrebi ce-am pÄÅ£it ?!Ë® â âCe tot spui acolo ? AdicÄ eu Å£i-am ars faÅ£a ? Ë® â âDa, chiar tu, asearÄ !, broscoiul pe care l-ai Ã®ntÃ¢lnit eram de fapt eu.Ë®



SÄ vÄ mai prezint, pentru a vÄ mai da Ã®ncÄ un exemplu, urmÄtoarea istorisire pe care am auzit-o Ã®n Piemonte Åi face referire la legÄtura dintre âmÄrÄciniË®Åi vrÄjitoare (masca):



Pe undeva Ã®ntre Castiglion Tinella Åi Valdivilla, aproape de o curbÄ, era o scurtÄturÄ ce se numea âscurtÄtura capreiË®. ToÅ£i cei care treceau pe acolo vedeau maschele. Dar, traversarea potecii era Ã®ngreunatÄ de mÄrÄcinii care blocau calea. Ãntr-o zi, un bÄrbat mai curios Åi mai curajos zise: âChiar vreau sÄ vÄd. Voi veni cu o coasÄ Åi voi tÄia toÅ£i mÄrÄcinii ÄÅtiaË®. Ajuns la faÅ£a locului, nici bine nu dÄdu o loviturÄ de coasÄ cÄ Åi auzi: âLoveÅte Ã®ncÄ o datÄË®. Dar bÄbatul nu a mai lovit a doua oarÄ. ToÅ£i au Ã®nÅ£eles imediat cÄ masca avea un braÅ£ tÄiat.



Ciulinul tÄiat cu coasa âcorespundeaË® de fapt braÅ£ului tÄiat al mascherei. AÅ dori sÄ amintesc pe scurt despre o altÄ âcredinÅ£ÄË®: âcredinÅ£a cum cÄ fetele cu ochi albaÅtri ar avea darul deochiuluiË®, iar asta nu se Ã®ntÃ¢mplÄ doar â âuneoriË® â âele o fac dinadinsË® (ne spune Lena). TotuÅi, oricare ar fi explicaÅ£iile, nu aÅ nega cÄ Åi aici ne confruntÄm cu simbolistica culorii albastre/ azurii/turcoaz ca semn al rÄului.

SÄ ne ocupÄm puÅ£in de istorisirile lui Alessandro Norsa. Autorul pune Ã®n evidenÅ£Ä modul Ã®n care fiinÅ£ele rÄului se reunesc âplutind Åi fÄcÃ¢nd cercuri Ã®n aerË® (p. ex 9). DacÄ ar fi sÄ definesc o caracteristicÄ a acestor creaturi, le-aÅ asocia cu o formÄ geometricÄ: âcercË®/âcurbÄË®/âspiralÄË® (âcurbaË® este un element care apare Åi Ã®n istorioara piemontezÄ de care v-am pomenit anterior).  Ãn fine, Ã®n ceea ce priveÅte practica de a Ã®nfige un Å£ÄruÅ Ã®ntr-un mormÃ¢nt (Norsa, p. ex 10), meritÄ sÄ amintim o istorisire Ã®ntÃ¢lnitÄ destul de des Åi Ã®n zona folcloricÄ italianÄ: o femeie care, Ã®n urma unui rÄmÄÅag, se duce singurÄ Ã®n cimitir Åi Ã®nfige un Å£ÄruÅ Ã®ntr-un mormÃ¢nt. Am putea considera cÄ Åi Ã®n cazul povestirilor cu ârÄmÄÅagul Åi Å£ÄruÅulË® â sÄ le numim aÅa â s-ar putea atribui, cel puÅ£in Ã®n unele situaÅ£ii un sens analog: o âvaloare de substratË® analogÄ.



Alberto Borghini, 14.03.2015




DRAGÇ CITITORULE


Cine dintre noi nu a auzit niciodatÄ vorbindu-se de Dracula sau de vampiri? Aceste nume sunt atÃ¢t de populare Ã®ncÃ¢t ar putea fi considerate patrimonii culturale universale. De fapt, de trei sute de ani, cel puÅ£in o datÄ la un secol omenirea se lasÄ pradÄ unei mode vampirice: prima jumÄtate a secolului al XVIII-lea fu epoca aÅa-zisei âciume vampiriceË® iar, cÄtre sfÃ¢rÅitul secolului al XIX-lea Åi Ã®nceputul secolului al XX-lea, romanul lui Bram Stoker âDraculaË® ne-a stÃ¢rnit un viu interes. Chiar Åi Ã®n epoca actualÄ se manifestÄ un nou val (Ã®ncepÃ¢nd cu sÄrbÄtoarea de Holloween Åi continuÃ¢nd cu saga cinematograficÄ Twilight).

CÄrÅ£ile deja scrise pe aceastÄ temÄ sunt aproape toate o copie fidelÄ a romanului lui Stoker, cu doar cÃ¢teva mici deosebiri. Scopul acestei cÄrÅ£i nu este nici de a insista asupra celebrului roman al lui Stoker Åi nici sÄ intrÄm Ã®n lumea filmelor de groazÄ, dupÄ cum s-ar putea crede iniÅ£ial. Aceste lumi Åi teme au fost amplu analizate de alÅ£i autori. Vom Ã®ncerca Ã®n schimb sÄ Ã®nÅ£elegem originile istoriei din negurile adÃ¢nci ale miturilor antice Åi Ã®n special ale celor care provin din RomÃ¢nia Åi din Balcani, pentru cÄ acolo s-a consolidat imaginea vampirului care s-a popularizat pÃ¢nÄ astÄzi.  Pentru a intra mai bine Ã®n miezul subiectului, ne-am Ã®nceput cercetÄrile cu lectura unor vechi texte de etnografie Åi mitologie romÃ¢neÅti, dupÄ care ne-am Ã®ndreptat direct paÅii spre Transilvania, pe urmele lui Dracula, strÄbÄtÃ¢nd sate Åi discutÃ¢nd cu persoane, Ã®n cÄutare de indicii.  O cÄlÄtorie, aÅadar, Ã®n trecut pentru a Ã®nÅ£elege unde s-au nÄscut imaginea Åi caracteristicile vampirului pe care le cunoaÅtem noi astÄzi Åi, de ce nu, chiar sÄ-l Ã®ntÃ¢lnim pe tÄrÃ¢mul din care provine.









Introducere:

sau o scurtÇ explicaÅ£ie a sensului acestei lucrÇri


SÄ Ã®nchidem pentru o clipÄ ochii Åi sÄ facem un exerciÅ£iu de imaginaÅ£ie Ã®nchipuindu-l pe Dracula. Cum ni-l Ã®nfÄÅ£iÅÄm ? Cel mai probabil Ã®nalt la stat, cu un chip vulturesc, cu nasul fin dar teribil de coroiat. NÄrile Ã®i sunt extrem de arcuite, iar fruntea Ã®naltÄ Åi latÄ. PleÅuv la tÃ¢mple, dar cu pÄr Ã®mbelÈugat pe creÅtet. SprÃ¢ncenele stufoase i se unesc pe nas.

Gura, sau ce se mai poate zÄri din ea de sub mustÄÅ£i, Ã®i dÄ o Ã®nfÄÅ£iÅare destul de fioroasÄ Åi aprigÄ. DinÅ£ii deosebit de albi Åi ascuÅ£iÅ£i i se mijesc peste buze a cÄror strÄlucire profileazÄ o vitalitate impresionantÄ pentru un bÄrbat de vÃ¢rsta lui. Obrajii, deÅi foarte scobiÅ£i, par fermi. FaÅ£a e conturatÄ de urechi palide Åi ascuÅ£ite Åi de o bÄrbie proeminentÄ Åi puternicÄ. Ãntregul chip e Ã®nvÄluit de o Ã®ncredibilÄ paloare. DacÄ analizÄm Ã®n detaliu aceastÄ figurÄ sinistrÄ a lui Dracula zugrÄvitÄ de Stoker Ã®n romanul sÄu, ne dÄm seama cÄ e o reprezentare caricaturalÄ.  Ca expert folclorist, Stoker a Ã®ngemÄnat Ã®ntr-un singur personaj figuri mitologice din diverse tradiÅ£ii, Ã®n deosebi din patrimoniul folcloric irlandez, pe care le-a amestecat cu mituri Åi legende din alte Å£Äri, Ã®n special din RomÃ¢nia. De exemplu, dupÄ cum vom vedea Ã®n continuare, sprÃ¢ncenele abia vizibile le regÄsim la figurile mitologice monstruoase din Europa de Est, Ã®n timp ce paloarea e specificÄ fantomelor bÃ¢ntuitoare Åi a spiritelor rÄtÄcite.  Dar, sÄ revenim la romanul nostru Åi sÄ ne ocupÄm de alte elemente care ne-ar putea fi utile. Dracula e de viÅ£Ä nobilÄ, e manierat Åi vorbeÅte multe limbi. Nu e aservitul nimÄnui, nu participÄ la evenimente mondene, nu se lasÄ sedus de plÄcerile lumeÅti, nici de mese rafinate Åi copioase, nici de fete atrÄgÄtoare. Dracula are puteri magice, cunoaÅte atÃ¢t de bine limbajul animalelor, Ã®ncÃ¢t le poate controla Åi comanda cu uÅurinÅ£Ä. Are pielea rece ca de mort, iar imaginea nu i se reflectÄ Ã®n oglindÄ. Are o forÅ£Ä ieÅitÄ din comun, o agilitate a miÅcÄrilor fenomenalÄ, te poate hipnotiza cu privirea transformÃ¢ndu-te Ã®n cÃ¢ine, lup sau liliac. Ziua doarme, iar cÃ¢nd doarme ai zice cÄ e mort, deÅi e perfect conÅtient de tot ce se Ã®ntÃ¢mplÄ Ã®n jur.  De ce sunt oare tocmai acestea coordonatele dupÄ care se orienteazÄ cunoÅtinÅ£ele noastre despre Dracula? FÄrÄ doar Åi poate, Ã®n mare mÄsurÄ se datoreazÄ geniului creativ al renumitului romancier irlandez care, cu multÄ abilitate Åi mÄiestrie, pentru a-l implica cÃ¢t mai mult pe cititor, a creat o imagine cÃ¢t mai realÄ a lui Dracula, asociindu-l cu un personaj istoric real: temutul voievod valah, Vlad III, cara a trÄit Ã®ntre anii 1431-1476, fiul lui Vlad II zis Dracul. Acest conducÄtor, adversar redutabil al turcilor, a moÅtenit porecla de la tatÄl sÄu cunoscut ca Dracula care Ã®n romÃ¢neÅte Ã®nseamnÄ diavol; sufixul-ul corespunde articolului care, Ã®n limba romÃ¢nÄ, este pus la sfÃ¢rÅitul cuvÃ¢ntului.  Trebuie subliniat faptul cÄ, din punct de vedere istoric, Vlad III zis Å¢epeÅ (Å£eapÄ Ã®n romÃ¢nÄ Ã®nseamnÄ par) nu a fost nicioadatÄ asociat cu vampirismul. Au existat totuÅi unele coincidenÅ£e care au permis efectiv asemuirea cu acest principe romÃ¢n atÃ¢t de prezent Ã®n literatura europeanÄ din secolul al XIX lea. Notorietatea sa se datoreazÄ anumitor practici Åi obiceiuri care l-au asociat cu vampirii. Ãn primul rÃ¢nd, metoda de execuÈie preferatÄ a lui Vlad III era trasul Ã®n ÈeapÄ â practicÄ consideratÄ a fi cea mai potrivitÄ pentru a-i rÄpune pe vampiri. Alte legende vorbesc de acÈiunile sale violente.  Vlad III a fost de fapt asimilat acelor oameni atÃ¢t de pÄtaÅ£i de ferocitatea Åi cruzimea lor Ã®ncÃ¢t, dupÄ moartea lor, se zice cÄ s-ar fi transformat Ã®n vampiri. Å¢epeÅ, Ã®n cele din urmÄ, a fost decapitat aÈa cum se Ã®ntÃ¢mpla cu cei care erau acuzaÈi de vampirism iar, dupÄ ce a fost Ã®nmormÃ¢ntat, mormÃ¢ntul i-a fost deschis Èi jefuit, iar populaÅ£ia localÄ a crezut cÄ a Ã®nviat. DupÄ cum vom vedea pe parcursul lecturii acestei cÄrÅ£i, vom mai Ã®ntÃ¢lni aceste credinÈe asociate cu anumite practici exorcistice care au dat naÅtere unei autentice culturi vampirice care s-a perpetuat de-a lungul secolelor.




Multiplele rÄdÄcini vampirice din Ã®ntreaga EuropÇ,

Ã®n mod special din ÈÄrile balcanice


TradiÈia miturilor Èi legendelor despre vampiri, aceste figuri Ã®nfricoÈÄtoare este foarte prolificÄ: pe lÃ¢ngÄ lumea greacÄ Èi romanÄ care au influenÅ£at Ã®ntreaga culturÄ occidentalÄ, vampirii sunt prezenÅ£i Åi Ã®n legendele arabe, indiene, chinezeÈti Èi japoneze. Ãn unele tradiÈii transmise de-a lungul timpului, vampirul este o persoanÄ moartÄ care li se Ã®nfÄÅ£iÅeazÄ celor vii sub forma unei fiinÅ£e Ã®n carne Èi oase Èi care se hrÄneÈte cu sÃ¢ngele lor; Ã®n alte legende, vampirii sunt, de asemenea, spirite mitologice Èi demonice care Ã®i atacÄ pe cei vii â uneori Ã®i mÄnÃ¢ncÄ, sau se hrÄnesc cu sÃ¢ngele lor â dar care nu au fost niciodatÄ oameni.

Ãn primul rÃ¢nd avem, de exemplu, ceea ce grecii Åi romanii numeau strix â de unde Åi numele Ã®n italianÄ strega (vrÄjitoare) â care nu era o fiinÅ£Ä umanÄ, ci un demon nocturn care ieÅea din mormÃ¢nt. Oamenii se temeau de el deoarece se zicea cÄ Ã®i ataca pe copii Èi se hrÄnea cu sÃ¢ngele lor. Ãn al doilea rÃ¢nd, vampirul era o fiinÈÄ umanÄ moartÄ, o fiinÈÄ care bea sÃ¢nge, o vrÄjitoare deosebit de rÄuvoitoare, Ã®nsetatÄ de sÃ¢nge.  Ãn al treilea rÃ¢nd, vampirii sunt fiinÅ£e umane moarte care apar sub forma unui corp, ceea ce presupune o realitate fizicÄ, concretÄ Èi nu doar o simplÄ imagine sau o iluzie. Aceasta este imaginea clasicÄ a vampirului pe care o avem, un corp care iese din mormÃ¢nt Èi, nu numai cÄ-l putem vedea, dar Ã®l putem Åi atinge: Ã®ntr-adevÄr, este o fÄpturÄ extrem de tenace Èi din acest motiv trebuie rÄpus prin metode radicale.  Se crede cÄ este imposibil sÄ Ã®nÈelegem natura realÄ a acestor entitÄÈi, dacÄ nu pÄtrundem Ã®n acel tip de gÃ¢ndire âa originilorâ care era specificÄ oamenilor din perioada neoliticÄ: o lume Ã®n care totul era dominat de divinitate: obiecte, animale, alimente, rÃ¢uri, copaci, fulgere. Divinul, Ã®n aceastÄ logicÄ, nu se gÄsea Ã®ntr-un cer imposibil de atins, ci aici pe pÄmÃ¢nt, locul mormintelor noastre Èi deci sÄlaÅul strÄmoÈilor noÅtri care se transformau la rÃ¢ndul lor Ã®ntr-o divinitate.  Pornind de la aceste premise, s-a pornit Ã®n cÄutarea unei dimensiuni pentru a gÄsi o explicaÈie pentru dezastre naturale altminteri inexplicabile. Ãn logica animistÄ, de exemplu, slÄbiciunea corpului, neputÃ¢nd fi Ã®nÈeleasÄ pentru cÄ oamenii nu beneficiau de cunoÈtinÈele medicale de care dispunem astÄzi, a produs un efect de teamÄ faÅ£Ä de fiinÈele malefice. Efecte ale divinului ar putea fi considerate chiar Åi CoÈmarurile, moartea fetuÈilor, convulsiile, crizele de isterie, depresia, neÃ®ncredera, bolile, durerile Ã®n tot corpul, moartea prin sufocare Èi mai ales senzaÅ£iile de apÄsare Ã®n piept Åi dificultÄÈile de respiraÈie sunt considerate tot efecte ale fricii. Pentru a Ã®nfÄptui cÃ¢t mai multe rele, aceste entitÄÈi erau dotate cu o forÅ£Ä fizicÄ uriaÅÄ Èi o vitezÄ de miÈcare incredibilÄ, puteau hipnotiza cu privirea Èi sÄ se transforme Ã®n animale fioroase.  Vom prezenta Ã®n continuare diferitele elemente tradiÈionale care alcÄtuiesc imaginea vampirilor care ni s-au transmis pÃ¢nÄ astÄzi, fie prin literatura secolului al XIX-lea, fie prin cinematografie, retrasÃ¢nd firul originii prin negurile miturilor Èi a legendelor populare. Pornind de la lectura legendarei figuri romÃ¢neÈti care poate fi asociatÄ cu vampirii, ne vom extinde privirea spre fÄpturi similare care se Ã®ntÃ¢lnesc Ã®n Europa de Est. Vom analiza apoi originile mitului lui Dracula Ã®n miturile Èi Ã®n aspectele simbolice ale culturii animiste, aprofundÃ¢nd, prin urmare, tema capacitÄÈii de a se transforma Ã®ntr-un liliac Èi de a zbura Ã®n timpul nopÅ£ii, mÄrturii de Ã®ntÃ¢lniri cu vampirul, acest seducÄtor de fete tinere Èi Ã®n cele din urmÄ, dupÄ cum vom vedea, mÄrturii de exorcisme pe care le vom prezenta Ã®n detaliu Ã®n secÈiunea special dedicatÄ.




De la originea vampirilor la misteriosul Å£inut al romÃ¢niei

fÄrÄ a ignora alte analogii importante


Mitul lui Dracula s-a nÄscut din Ã®ngemÄnarea a diferite mituri Èi legende romÃ¢neÈti. Cum se numesc vampirii Ã®n Transilvania? Etnografa australianÄ Agnes Murgoci a identificat Ã®n Transilvania diferite tipuri de sugÄtori de sÃ¢nge cum ar fi ÈiÈcoii (Ã®n alte zone cunoscuÅ£i sub numele de Moroi), VÃ¢rcolacii (SvÃ¢rcolacii) Èi Pricolicii, Vrykolakas Ã®n Grecia.  AtÃ¢t de multe nume diferite pentru a descrie figuri care Ã®n general prezintÄ caracteristici similare care indicÄ acÈiunea de golire de sÃ¢nge, dÄunatoare sau mortale.  SÄ ne Ã®ncepem aÅadar cÄlÄtoria pe tÄrÃ¢mul vampirilor prin intermediul literaturii romÃ¢ne, a miturilor Èi legendelor dedicate figurilor demonice, Ã®n special a Strigoilor Èi a Moroilor care sunt esenÅ£iale pentru a Ã®nÈelege acea culturÄ din care mitul vampirilor Ã®Åi trage originile.  Pe tÄrÃ¢mul lui Dracula vom fi ghidaÅ£i de cÃ¢Å£iva importanÅ£i etnografi locali, Romulus VulcÇnescu Åi Simeon Florian Marian. AprofundÃ¢nd mai bine tema Åi fÄcÃ¢nd un studiu contrastiv, vom descoperi aspecte simbolice Èi antropologice conservate Ã®n miturile pe care le gÄsim Èi la alte figuri supranaturale similare din Europa CentralÄ.  DupÄ VulcÇnescu, Strigoii (termen care derivÄ din latinescul strix care inseamnÄ vrÄjitoare) se numÄrÄ printre fiinÅ£ele mitice cele mai importante din tradiÅ£ia demonologicÄ romÃ¢neascÄ. ExistÄ douÄ tipuri de Strigoi: aÅa-ziÅii Strigoi vii (cei vii) Åi Strigoi morÅ£i (morÅ£ii). Spre deosebire de Strigoii morÅ£i care, pe bunÄ dreptate, pot fi incluÅi Ã®n categoria nosferaÅ£ilor/ a morÅ£ilor vii Åi care, deÅi nu sug sÃ¢nge uman, comit tot felul de atrocitÄÅ£i, Strigoii vii sunt vrÄjitoare Åi vrÄjitori vii care ucid ocazional dar care nu au puterile pe care le atribuim Ã®n mod tradiÅ£ional vampirilor: de fapt, ei se transformÄ Ã®n vampiri dupÄ moartea lor.  VulcÇnescu relateazÄ cÄ Ã®n RomÃ¢nia existÄ anumite caracteristici precise cu care se identificÄ un Strigoi viu asemuit cu o vrÄjitoare Ã®n carne Åi oase. Aceste trÄsÄturi sunt asemÄnÄtoare cu a persoanelor care au existat Ã®n realitate iar societatea, din nevoia de a gÄsi Å£api ispÄÅitori, le-a considerat vrÄjitoare.  Etnograful romÃ¢n povesteÅte cÄ poÅ£i fi Strigoi din naÅtere sau Ã®l poÅ£i deveni dacÄ Ã®n timpul vieÅ£ii te converteÅti la cultul demonilor. DescendenÅ£a dintr-un Strigoi poate avea un caracter ereditar, dacÄ pe linia ta genealogicÄ a existat un Strigoi sau o StrigoaicÄ. Sunt mai multe elemente care ne ajutÄ sÄ ne dÄm seama dacÄ o pesoanÄ are asemenea ascendeÅ£Ä: dacÄ de exemplu eÅti al Åaptelea copil dintr-o familie Åi dacÄ ai doar fraÅ£i mai mari (sau, dupÄ o tradiÅ£ie polonezÄ, doar surori), dacÄ te naÅti cu o parte din placentÄ lipitÄ de cap (cu cÄiÅ£a pe cap/cu tichie) Åi o Ã®nghiÅ£i imediat dupÄ naÅtere, dacÄ ai un picior strÃ¢mb, dacÄ eÅti roÅcat sau dacÄ posteriorul Å£i se terminÄ cu coadÄ cu pÄr. Anumite trÄsÄturi fizice sau comportamentale ne ajutÄ sÄ-l identificÄm Åi pe copilul Strigoi.  Copilul Strigoi se dezvoltÄ precoce, e puternic, rÄutÄcios, tortureazÄ Åi ucide animalele, simte o plÄcere deosebitÄ Ã®n a fi maliÅ£ios, minte, trÄdeazÄ, furÄ Åi este adept al sperjurului. Strigoiul adult se recunoaÅte prin aspectul sÄu: este chel, cu ochii congestionaÅ£i, cu caninii foarte accentuaÅ£i Åi cu coccisul mai lung decÃ¢t normal. Ãn ceea ce priveÅte comportamentul, se distinge prin acÅ£iunile sale malefice. FiinÅ£ele de gen feminin se numesc Strigoaice. Ele au aceleaÅi trÄsÄturi fizice ca Åi cele de gen masculin doar cÄ sunt mult mai feroce. Persoanele identificate ca vrÄjitoare aducÄtoare de nenorociri se recunosc prin trÄsÄturile lor distinctive pe care le regÄsim peste tot Ã®n Europa. TrÄsÄturile fizice cele mai comune erau aspectul hidos, cel mai adesea semn al sÄrÄciei Åi mizeriei.  Ãn ceea ce priveÅte aspectul fizic, sunt trÄsÄturi care Ã®n tradiÅ£ia popularÄ dateazÄ din cele mai vechi timpuri Åi care au dÄinuit peste ani: unghiile Ã®ncovoiate asemeni ghearelor de lup sau a pÄsÄrilor de pradÄ Åi, Ã®n ciuda mandibulelor care abia li se Ã®nchideau, puteau sfÃ¢Åia cu multÄ putere. Aveau capul fie pleÅuv, fie cu pÄrul vÃ¢lvoi.  Aproape toate femeile care aveau un comportament bizar erau privite cu neÃ®ncredere. La romani, caracteristicile vrÄjitoarelor erau foarte asemÄnÄtoare cu cele ale vampirilor: caracterul nocturn, aversiunea totalÄ faÅ£Ä de luminÄ, chipul era palid Åi lipsit de vlagÄ, semn incontestabil al morÅ£ii.  DupÄ Festo, Strix (vrÄjitoare) e un nume atribuit femeilor malefice â li se mai zice deasemenea zburÄtoarele. Ãntr-adevÄr, pentru autorii latini, zborul ramÃ¢ne elementul comun Åi distinctiv al acestor fiinÅ£e teribile. Lucrul care nu este comun este Ã®n ce se transformÄ aceste zburÄtoare: cel mai adesea se Ã®ntÃ¢lneÅte bufniÅ£a.  Plinius Cel BÇtrÃ¢n considerÄ cÄ se pot transforma Åi Ã®n liliac.  Dincolo de aceste consideraÅ£ii, transformarea cea mai emblematicÄ e realizatÄ de Strige (Strigoi) de lÃ¢ngÄ leagÄnul lui Procas al lui Ovidiu. Ãn cÃ¢ntec, poetul descrie cu amÄnunÅ£ime ospÄÅ£ul acestor creaturi hidoase. Se spune â adaugÄ Scriitorul latin â âcu al lor cioc sfÃ¢Åie viscerele pruncilor Åi Ã®Åi umplu guÅa cu al lor sÃ¢ngeË®.  Aceste descrieri ale vrÄjitoarelor din epoca anticÄ, fiinÅ£e crude, Ã®nsetate de sÃ¢nge se regÄsesc Åi Ã®n poveÅtile populare istorisite chiar Åi astÄzi. Alberto Borghini, de exemplu, Ã®n a sa SemiozÄ a folclorului 2 relateazÄ unele povestiri Ã®n care vrÄjitoarele sug sÃ¢ngele tinerelor victime: prima povestire a fost culeasÄ Ã®n Garfagnana, a doua Ã®n zona piemontezÄ Monferrato-Langhe. Analogiile Åi referirile la aceste fiinÅ£e Ã®naripate, sugÄtoare de sÃ¢nge sunt atÃ¢t de frecvente Ã®ncÃ¢t s-ar putea crea, dupÄ opinia savantului, o âidentitate de tip narativË®.  Dincolo de aceste exemple, Ã®n general, oamenii identificau vrÄjitoarele cu acele fiinÅ£e care aveau un comportament diferit de cel convenÈional. Puteau fi considerate vrÄjitoare persoane care au avut probleme Ã®n viaÅ£Ä sau dacÄ au fost martorii unui eveniment nefericit. Pe lÃ¢ngÄ caracterul acestor persoane sau a unor deformitÄÅ£i fizice, mai existau Åi alte indicii: temperamentul arÈÄgos Èi Ã®nchis sau o femeie cocoÈatÄ puteau fi deasemenea indicii.  Ãn orice caz, se zice cÄ erau persoane marginalizate, sau Ã®n afara unui grup social sau sÄrmani cerÈetori.  Uneori se credea cÄ un teritoriu era locuit de vrÄjitoare, sau cÄ acestea trÄiau Ã®n zone periferice ori Ã®n case Ã®n ruinÄ, mici, murdare sau izolate. De asemenea, anumite boli, cum ar fi epilepsia, erau considerate ca fiind, fÄrÄ nici un dubiu, specifice femeilor damnate. Ãn unele comunitÄÈi, puterile negative se transmiteau din generaÈie Ã®n generaÈie.  Se credea cÄ aceÈti oameni puteau face rÄu sau aduce ghinion: Ã®nÃ¢lnirea cu ele putea avea Ã®nsemnate consecinÈe negative Ã®n viaÈÄ fie pentru individ el Ã®nsuÅi, fie pentru roadele sezonului agricol. Ideea generalÄ era cÄ, Ã®n urma Ã®ntÃ¢lnirii cu acea fiinÈÄ maleficÄ, cu siguranÈÄ ceva grav avea sÄ se Ã®ntÃ¢mple Èi cÄ nimic nu mai putea schimba cursul evenimentelor. VrÄjitoarele erau, prin urmare, detestate Èi respectate Ã®n acelaÈi timp, Åi se Ã®ncerca sÄ se stea cÃ¢t mai departe posibil de ele.  Un alt comportament care trezea bÄnuieli era cÃ¢nd suspectul se muta mereu dintr-un loc Ã®n altul. Anumite situaÈii din viaÈÄ, independent de voinÈa cuiva, cum ar fi cÃ¢nd un copil Ã®Åi pierdea unul sau ambii pÄrinÅ£i, sau dacÄ era crescut de prostituate, puteau induce suspiciuni puternice. Pe lÃ¢ngÄ sinucidere, moartea prematurÄ constituia o recunoaÈtere implicitÄ a apartenenÈei la categoria magicienelor sau a vrÄjitoarelor Ã®nfricoÅÄtoare.  Cel mai mic numitor comun ale exemplelor menÈionate pÃ¢nÄ acum ne conduce cÄtre o anomalie, cÄtre o aparenÈÄ fizicÄ diferitÄ de aÅa-zisa normalitate.  Ãn cazul unei Ã®ntÃ¢lniri nefaste cu una dintre aceste teribile vrÄjitoare, se considera oportun sÄ se recurgÄ la exorcism. Tuturor le era fricÄ de un sacrilegiu pe care vrÄjitoarea l-ar fi putut comite.  Femeile considerate vrÄjitoare aveau o viaÈÄ mizerabilÄ, erau vÄzute rÄu Åi blamate de toÈi. De fapt, ele serveau de Èap ispÄÅitor pentru a explica toate tensiunile personale Åi sociale.  Ãn unele cazuri, persoanele indicate cu numele pejorativ de vrÄjitoare erau umilite, persecutate, bÄtute sau chiar ucise.  Ãn RomÃ¢nia, ca Ã®n restul Europei, s-a abÄtut flagelul persecuÈiilor religioase: rapoarte ale proceselor intentate vrÄjitoarelor Ã®ntre 1463 Åi 1777 descriu cu fidelitate, uneori chiar cu prea multÄ exactitudine (cu foarte puÈinÄ complezenÈÄ am putea adÄuga) atÃ¢t mÄrturiile cÃ¢t Åi execuÈiile. Pe aceste tÄrÃ¢muri multe persoane au fost acuzate de blasfemie, de oficierea de slujbe negre, de canibalism, de crime ritualice (Ã®n special infanticide). PersecuÈii au avut loc Ã®n special Ã®n Transilvania care, Ã®n Evul Mediu, era teritoriu unguresc.  Secole de-a rÃ¢ndul, Ã®n aceastÄ regiune, s-au efectuat multiple procese care s-au soldat cu condamnÄri de o cumplitÄ cruzime. De exemplu, Ã®n 1686, soÈia principelui din Transilvania Mihai Apafi I Ã®nnebuneÅte iar vina este datÄ pe vrÄjitoare; o amplÄ anchetÄ s-a efectuat Åi s-au ars ruguri pretutindeni Ã®n aceastÄ regiune.  Chiar Åi dupÄ ispÄÅirea pedepsei, convingerile despre vrÄjitorie rÄmÃ¢neau mult timp Ã®nrÄdÄcinate. Ãn Transilvania se credea ca Menenges, figurÄ mitologicÄ tumultoasÄ, capabilÄ sÄ provoace evenimente magice extraordinare, era la originea zborurilor nocturne Åi a horei din MunÈii StÃ¢ncoÅi. Chiar Åi Ã®n secolul trecut se credea cÄ Ã®n unele case se Èineau orgii nocturne ale vrÄjitoarelor, case rÄmase goale Åi nelocuite dupÄ ce fuseserÄ abandonate de locatari; multe locuri unde se credea cÄ se Èineau orgii aveau un prost renume.  O altÄ credinÈÄ romÃ¢neascÄ despre bÄrbaÈii Strigoi era cÄ aceÅtia duceau o viaÈÄ nocturnÄ care Ã®ncepea la miezul nopÈii Åi se Ã®ncheia la primul cÃ¢ntat al cocoÅului. Ãn timp ce dormeau, sufletul le ieÅea pe gurÄ sub formÄ de umbre umane. Strigoii bÃ¢ntuiau prin sate, prin podurile rudelor, vecinilor sau consÄtenilor dedÃ¢ndu-se la tot felul de acÈiuni reprobabile care le treceau prin minte: uscau fructele, sustrÄgeau substanÈele nutritive din grÃ¢u Åi din lapte, viciau apele fÃ¢ntÃ¢nilor.  Deveneau invizibili, aÅa dintr-o datÄ, neobservaÈi de nimeni, strigau oamenii pe nume, Ã®i speriau, Ã®i mutilau pe trecÄtori Åi rÄsturnau obiectele din curÈile Åi casele Ã®n care intrau. TotuÅi, la al treilea cÃ¢ntat al cocoÅului, spiritul Strigoiului trebuia sÄ se Ã®ntoarcÄ Ã®n corpul sÄu. Se spune cÄ dormea atÃ¢t de adÃ¢nc Ã®ncÃ¢t, atunci cÃ¢nd se trezea, nu-Åi mai aducea aminte de nimic din ce fÄcuse Ã®n timpul nopÈii. Doar cei curajoÅi care reuÅeau sÄ le facÄ un semn distinctiv pe faÈÄ puteau sÄ le recunoascÄ adevÄrata identiate.  Astfel de legende iau naÅtere din temeri foarte vechi care zac Ã®n oameni, de exemplu frica de fiinÈele care bÃ¢ntuiau Ã®ncÄ de la cÄderea serii. Ceea ce li se pare oamenilor mai de nepÄtruns Åi mai puternic, nu e starea de fricÄ Ã®n sine, ci acestÄ nebulozitate fÄrÄ o formÄ definitÄ; vrÄjitoarele sunt, din acest punct de vedere, fie personificarea acestor anxietÄÈi fie, prin intermediul unei forme fizice, Ã®ncercarea de a diminua terifianta Ã®ncÄrcÄturÄ emoÈionalÄ. De fapt, vrÄjitoarele, Ã®mbrÄcate Ã®n negru, sau transformate Ã®n pisici negre, se pierd Ã®n negura nopÈii Åi, astfel camuflate, pot sÄvÃ¢rÅi acte malefice. DacÄ Ã®ntr-un sat nu existau dovezi concrete pentru a identifica vreun vinovat, ca Ã®n cazul descoperirii vrÄjitoarelor, se punea totul pe seama oamenilor care prezentau unele deficienÈe care, transformate Ã®n animale negre sau invizibile, erau declarate vinovate de toate relele.  Ãn RomÃ¢nia se credea deasemenea cÄ atunci cÃ¢nd bÄrbaÈii Strigoi




Конец ознакомительного фрагмента.


Текст предоставлен ООО «ЛитРес».

Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию (https://www.litres.ru/pages/biblio_book/?art=40850653) на ЛитРес.

Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.


